Am ajuns în Frankfurt cu mașina personală, deci ponturi de transport și legături nu pot da. Cât despre călătoria cu mașina, aveți în vedere că deseori sunt blocaje pe autostrăzi, mai ales la orele de vârf și în weekend, în zona de intrare-ieșire a marilor orașe.
Am venit din sud către Frankfurt și am folosit fără probleme ruta pe A 81 și A 3. Deși au existat sectoare de drum îngustate din cauza lucrărilor de întreținere, nu am staționat din cauza vreunui ambuteiaj.
Dacă în Baden Wurttemberg motorina costă cam 1,2 Euro litrul, în zona Frankfurt am văzut la un Shell deranjantele cifre 1,4-1,5. Concluzia: încercați să alimentați la distanță de Frankfurt.
Orașul n-a interzis încă Diesel-ul, dar a majorat prețurile parcărilor din zona centrală. Poate ar trebui să luați în calcul parcarea mai îndepărtata și economia de buget aferentă. Parkplatz an der Gerbermuhle este gratuită, relativ aproape de centrul vechi și drumul pe jos se parcurge pe malul Main-ului, printr-un parc prietenos, cu copaci uriași și oameni iubitori de sport. Chiar în zona parcării există un club de yachting și multe restaurante cu vedere la fluviu, asta în caz că vă înțeapă foamea sau setea sau aveți nevoie de o toaletă. Din câte am văzut pe tablele de meniu prețurile sunt foarte bune – un meniu complet în jur de 10 euro.
Mergând de-a lungul Main-ului către centru am ajuns la iconicul Pod de Fier/Eiserner Steg, exclusiv pietonal, de unde se pot face fotografii cu panorama orașului și râul care-l traversează. Podul e plin de turiști și parapetele sunt pline cu lacătele lăsate amintire de călători.
Dacă aveți vreo urgență fiziologică, exact la capătul podului găsiți o toaletă mică, dar extrem de curată (1 euro).
Tot în zona Podului de Fier se organizează sâmbăta dimineață Piața de Vechituri – în germană traducerea exactă ar fi Piața de Purici (Flohmarkt), ceea ce e amuzant. Mi-am cumpărat și eu o rochie, sper sa nu fi venit acasă cu purici nemțești…
Am traversat Podul de Fier și am ajuns în celebra Piață Romerberg, cu clădiri medievale din sec.XIV-XV. În realitate sunt ce se vede și admiră azi sunt reconstrucții fidele, deoarece orașul a fost distrus de bombardamentele din 1944.
Reprezentative sunt cele trei clădiri în care a funcționat cândva primaria (Altes Rathaus), fântâna centrală și mica biserică protestantă Sfântul Nicolai (Alte Nikolaikirche) din sec.XII.
Piața e ticsită de cafenele, terase și restaurante cu ofertă bogată și prețuri rezonabile, așa ca nu vă îngrijorați. Un meniu complet – friptură, salată și garnitură – începea de la 6.99 euro.
În Frankfurt localnicii preferă cidrul, o băutură tradițională acrișoară despre care se spune că e mai bună în amestec cu apa minerală. Noi am plătit 4 euro pentru o bere de 0.5 litri și câte 3 euro pentru un cappuccino și un pahar de 0.5 litri de cidru.
Plecăm din piață și la 2 minute de mers agale pe jos ajungem la Catedrala Sf. Bartolomeu, ușor identificabilă după turnul din gresie roșie. Nu e nevoie de Google Maps – turnul înalt de 100 m se vede chiar din piața Romerberg. Înainte de apariția zgârie-norilor catedrala era cea mai înaltă clădire din Frankfurt.
Lăcașul este numit și Catedrala Împăraților/Kaiserdom deoarece aici au fost încoronați conducătorii Sfântului Imperiu Roman. Dacă vreți o panoramă asupra orașului, urcați (contra cost) în Dom.
Din piața veche a orașului ajungeți în zona de shopping Hauptwache printr-o plimbare lină de numai câteva minute.
Branduri consacrate cu preț redus, localnici și turiști, reclame luminoase, artiști amatori care cântă și dansează pe aleile dintre clădirile moderne – toate astea vă așteaptă în zona comercială. Eu rămân fan shopping online și nu pot da detalii despre mărci și prețuri, dar am intrat la Bershka și în sectorul reduceri am văzut unele haine drăguțe la preț fix de 3,99 euro sau 5,99 euro.
În apropiere sunt ridicați și zgârie norii. Mi-a făcut plăcere să-i văd, o dată în viață, dar nu agreez stilul și nici nu m-am simțit copleșită de „măreția” lor. I-am perceput ca pe o uriasă masă sinistră de sticlă și fier, impersonală și rece.
De regulă în weekend sunt organizate în centrul orașului festivaluri și serbări, ocazie să vă pierdeți prin mulțimea de localnici și turiști, să vă cumpărați un suvenir simbolic de la standurile mobile sau să gustați preparate tradiționale din diverse colțuri ale lumii, pentru că nemții sunt campionii globalizării și ai multiculturalismului.
Noi am fost și la un Festival al Cidrului/Apfelwein, lângă piața veche, unde am mâncat o delicioasă porție de calamari prăjiți cu cartofi – în jur de 9-10 euro.
Amintiri din Vacanta 